De regula nu scriu asa rapid dupa ce am vizionat un film. Sumarizat suna asa:
Bogat in suspans, atent la detalii, crud si socant o cincime din timp. Misterios per total, pana la confuzie.
Ralph face filmul cu privirea lui patrunzatoare, practic se holbeaza la ei jumatate din film. Nu m-am abtinut sa il compar cu celalalt personaj care l-a facut faimos, despre care nu vorbim.
Aici e carismatic si magnetic cand vorbeste si isi prezinta creatia. Discursul sau este atat de bun incat ar putea fi nu motovational, ci de-a dreptul manipulativ. Teatral prin perfectiune. Am simtit un ton prea calm in a vorbi, de parca l-au parasit emotiile de 20 de ani incoace. Inca o antiteza cu scenele intense de cruzime.
Contrastul este pe fata cu cei care au venit sa se bucure de minunea culinara a lui, si subtil cu tipa simpla (Margot), care este "the odd one out", adica cea care nu avea ce cauta acolo. Roscata, care simbolizeaza focul transformator si care vede multe detalii in neregula, si arata degetul mijlociu bullshit-ului servit. (pun intended). Pe scurt cum se spune in filmele de ghetou: Crazy ass dinner.
Filmul plaseaza diverse tipologii referitor la cum ar reactiona ei tipic intr-un restaurant de fite. Cea mai notabila reactie la obisnuit a fost lipsa painii de la masa, care a starnit valuri de frustrare la toate mesele.
Printre aceste tipologii enumar: Cunoscatorii, vedeta TV cu amanta, corporatistii cheflii, cuplul in varsta, bogat si plin de frustrari.
Per total m-am gandit de ce privesc oamenii un thriller-horror? Pentru rasturnarile de situatie, care au fost una dupa cealalta.
Pe alocuri am simtti ca filmul efectiv stoarce reactii de la noi, ca un fel de Squid Game.
Per total am fost multumit de alegerea mea, dintre toate filmele care rulau. un 7.5/10 ii acord.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu