Food inc (2008)
Scopul
acestui post este de a ne aminti tuturor pe unde ne situam cu alimentatia.Mai
exact in ce joc bidirectional ne-am bagat ,fara sa realizam ce avantaje consecinte am putea avea.
Acest documentar,bazat
pe fapte reale,include numeroase interviuri ale consumatorilor,dar si ale expertilor,care
descopera pas cu pas invelisurile industriei alimentare moderne,exact cum ai
desface o ceapa,strat cu strat. Spontana
comparatie a picat la țanc ,deoarece in cazul ambelor procedee,iti vine a plânge pe masură ce ajungi
la ultimele straturi.
Is curios
cati dintre voi gandesc /gândeau in felul urmator :
“We didn't even think about healthy eating because
we used to think everything was healthy.”
sursa : café citrus
Marturisesc,si
eu gandeam nu ma gandeam. Tocmai ,negatia e la putere. Deși documentarul e
facut in SUA,multe din produsele noastre sunt de import. Si daca nu is de
import,au filiale in zona care respecta ”tradiția ” impusă de către marile
corporații cu care incheie firma parteneriate,dacă nu e deținută déjà de către
aceasta. Exemplu: in respectiva țară 4
firme dețin 80% dintre produsele de pe piață .
A nu gândi și tradiția
merg mână in mână.Au un numitor comun și anume obiceiurile. Exact ca in povestile sau dezbaterile cu privire la
biserici/ religii. Fie că sunt familial,comunitare,sau chiar naționale, au
importanță, ca și o regulă a maselor.
Dar este o mică diferență intre cele două. La nivel de produs
alimentar există o preferință geografică. De aceea mâncăm carne de porc ,și
suportăm consecințe.
“We want to pay the
cheapest price for our food.
We don't
understand that it comes with a price.”
Mai intervine un aspect al secolului
XXI,exemplificat mai jos:
“”Now that I know that the food is really
unhealthy for us,I feel guilty giving it to my kids.But we don't have time to
cook because we leave at 6:00. We don't get home until 9:00, 10:00 at night.”
Muncim
mai mult,ne stresăm mai mult,invățăm mai mult,in mai puțin timp (aviz celor in sesiune),
cafeaua,odinioară atât de aromată,savurată dimineața o găsim la amiaz in oraș ,fiind
la minut (TO GO) și lista poate continua...
Recompensa imediată scrie pe toate cele de mai
sus. Mâncăm hamburgeri rapid,ca să
ajungem la servici mai repede,să muncim mai mult,și să ne generăm mai mult
stress. Si așa se incheie un ciclu compleeet :D .
Guest
Quote :
"Advertising has us chasing cars and clothes,working jobs we hate
so we can buy shit we don`t need."
Tyler Durden, (fight Club,1999)
so we can buy shit we don`t need."
Tyler Durden, (fight Club,1999)
Super-Hypermarketurile nu mai vând roșii,ci
vând doar ideea de roșie.
Dacă e in sezon,poate mai ai puțin noroc! In alte cazuri ,o dau pe natural-eco,având pe
ambalaj poze cu ferme,care au in fața lor iarbă
verde,și văcuțe /găinușe fericite că sunt tăiate in folosul
comunitații J .
Puii
Nu mai găsim pulpe cu os,noul trend e să fie
dezosate.(Recompensa imediată). Avem o afacere globală,in care puii sunt
crescuți de 2 ori mai repede,și sacrificați la fel de repede.Plus că sunt de
multe ori ticșiți cu hormoni de creștere,antibiotice(care ne dau alergii și
multirezistență bacteriană).
Sunt și modificați,deoarece,există cererea de
carne alba(piept de pui),astfel incât au un piept mai dezvoltat decât
normal.Consecința: pot face 2-3 pași, deoarece nu iși pot dezvolta picioarele
in ritmul alert in care crește partea superioară. Dar nici nu au unde,din
pricina aglomerației din fermele modernizate. Nici nu văd lumina soarelui in halele in care
sunt ingrămădiți.
Industria așa funcționează. Ferme mari, ,
situate fiecare separat, pe terenuri destul de mici ,pentru numarul maxim de
pui/porci,având un rulaj de volum mare a produsului,si care scot profit …. MARE,bineinteles.
Multă lume nu știe asta.Dar incepe să afle.
“The food system to create the
"mystique" of cheap food,when actually it's very expensive food when
you add up the environmental costs societal
costs, health costs.”
Din moment ce au atata masă și volum, pot
scădea liniștiți prețul per kilogram,concurând cu fermierii locali pe motiv că ”puiu
nost ii mai tare-n pept” .Parcă-mpinge cu 50 de kile la sală. De când iese
din ou chiar !
De multe ori investiția e colosală din punctul
de vedere al fermierilor.Plus că trebuie să se supună regulilor,și investiților
periodice,dacă nu sunt concediați.
Mai intervine și factorul economic,deoarece multe
țări sunt ”in dezvoltare” :
“To eat well in this
country costs more than to eat badly. It
will take more money and some people simply don't have it. And that's one of the reasons that we need
changes at the policy level.”
[Sometimes you look at a vegetable and say "Okay, we can get two hamburgers over
here for the same amount of price."]
Mda. Am un
prieten care e raw-vegan. Si are in bucătărie o masă plină de fructe si legume,
un frigider la fel de plin,și doar un cuțit.Aragazul pesemne il foloseste ca support
de proiector,să vadă filme in timp ce decojeste bananele. Apropo de banane,tipul
manancă…. 30 pe zi ! Plus alte
leguminoase.
Au trecut
multe luni de când s-a apucat de dietă,si imi spune că debordează de energie.
La prima impresie nu știam ce să cred. L-am intrebat cât cheltuiește pe lună.
Răspunsul
lui a fost: ”800-1000 ,dar nu contează. Pentru sănătate,oricât”. O sa
discut cu el și peste 15 ani,să văd ce diferențe sunt intre el și oamenii de
aceeași vârstă cu noi.
”The industry blames obesity on a crisis of personal responsibility. But
when you're engineering foods you are
pressing our evolutionary buttons.The fact is we're hardwired to go for three tastes-- salt, fat and sugar .
These things are very rare in nature Now sugar is available 24/7 .We have allowed
ourselves to become so disconnected and ignorant about something that is as
intimate as the food that we eat`
De la prima
vizionare a filmului cu asta am rămas. Și aștept să Ne intoarcem in perioada
preistorică (hunter-gatherer). Sarea in stare pură se găsea doar in salină ,sau
in mări,oceane. Carnea nu se consuma zilnic. Grăsimile din ea ajutau omul să
supraviețuiască ierniilor crude.Cel mai gras avea energie potentiala multă.
Zahărul era rar,fiind dependent de sezon. Vara se găsea din plin,dar iarna is
convins că omul avea o poftă nebună de dulciuri.
Si acuma să
ne gândim la chipsuri,grătare sau varietățile de ciocolată ,pe toate gardurile!
Vacile
La fel merge si cu vacile. Li se dau de mâncare toata viața lor porumb. Si flora din intestinele lor se modifică, dând naștere periodic la toxiinfectii alimentare.(E COLI. H157 h7 enterotoxigen).
La fel merge si cu vacile. Li se dau de mâncare toata viața lor porumb. Si flora din intestinele lor se modifică, dând naștere periodic la toxiinfectii alimentare.(E COLI. H157 h7 enterotoxigen).
Problema e că stau in propriile lor
excremente,și dacă o vacă are boala,e posibil să aibe in curând toate. După
sacrificare incă au urme de fecale,și la nivelul rapid de procesare,nu se poate
permite incetiniea bandei pentru a le igieniza complet. Devine o loterie lotul
de carne infestat.
[ We have learned how to-- plant, fertilize and
harvest corn using global positioning satellite
technology, and nobody sits back and asks:
"But should we be
feeding cows corn?" ]
Am ințeles
că unii educă până și peștii să manânce porumb.Deoarece e din belșug. Și ieftin.
Astfel va scădea din plin prețul cărnii de orice fel.
Putem vedea mentalitatea de consumerism la
nivel global. Nu se mai produce carnea de porc,ci hrană. De care ,nu mai
contează. Calorii să fie,frate!
”The industrial food is
not honest food. The fast food industry fought against giving you the calorie information. They
fought against telling you if there's
trans fat in their food. The meat packing industry for years prevented country-of-origin
labeling. They fought not to label genetically
modified foods, and now 78% of the processed food in the supermarket has some
genetically- modified ingredient in it.”
“A culture that just
views a pig as a pile of protoplasmic inanimate
structure to be manipulated by whatever creative design that humans can foist on
that critter will probably view individuals within its community and other
cultures in the community of nations with the same type of disdain, disrespect
and controlling-type mentality.”
Industria nu se gândește frecvent care e
cauza,deoarece tehnologia permite remedierea facilă a problemei, deseori
stricând-o in alte locuri prin hiperfolosirea soluției de ultimă oră,cu efecte
secundare.
Este o problemă și cu siropul de fructoză(High Fructose
Corn Syrup), care e adăugat sub multe denumiri in destule produse,ascuns după numeroasele
etichete colorate,controlate de aceleași firme gigant, in scopul creșterii
numarului de calorii,și ieftinirea produselor. Acesta a fost corelat cu
incidenta crescută a diabetului zaharat și a obezitații.
”It is estimated that
1 of 3 americans born after the year 2000 will suffer from diabetes. ”
FUN FACT : Este conținut in baterii,ketchup,sucuri de
fructe,jeleuri, carne,unt de arahide,siropuri..
Curios mi se pare că niciuna dintre firme sau
reprezentati de-ai lor nu au vrut sa dea un interviu pentru acest film. Ne dă
de gândit,sau nu ?
Prin urmare,nu stăm așa de bine precum ne
gândeam…Tot ce v-am zis a fost documentarul pe scurt. Intr-o ora jumatate veti fi bombardati cu informatii noi. Spor la vizionat!
Obiective:
“Imagine what it would
be if, as a national policy, we said we
would be only successful .if we had fewer people going to the hospital next year than last year.
How about that for
success?”
Vă las cu un video,care explică pe scurt
acțiunile pe care le putem face fiecare dintre noi :
Saptamână productivă tuturor!
[Cinefil Masculin]
Daca ti-a placut ce ai citit, si vrei sa afli si mai multe despre alimente,iti recomand post-ul meu PRACTIC in linkul urmator : Alimentele conteaza .Punct
Daca ti-a placut ce ai citit, si vrei sa afli si mai multe despre alimente,iti recomand post-ul meu PRACTIC in linkul urmator : Alimentele conteaza .Punct
