Despre alimente

Food inc (2008)

Scopul acestui post este de a ne aminti tuturor pe unde ne situam cu alimentatia.Mai exact in ce joc bidirectional ne-am bagat ,fara sa realizam ce avantaje  consecinte am putea avea.

Acest documentar,bazat pe fapte reale,include numeroase interviuri ale consumatorilor,dar si ale expertilor,care descopera pas cu pas invelisurile industriei alimentare moderne,exact cum ai desface o  ceapa,strat cu strat. Spontana comparatie a picat la țanc ,deoarece in cazul ambelor procedee,iti vine a plânge pe masură ce ajungi la ultimele straturi.

Is curios cati dintre voi gandesc /gândeau in felul urmator :

“We didn't even think about healthy eating because we used to think everything was healthy.”

                     

                         sursa : café citrus

Marturisesc,si eu gandeam  nu ma gandeam. Tocmai ,negatia e la putere. Deși documentarul e facut in SUA,multe din produsele noastre sunt de import. Si daca nu is de import,au filiale in zona care respecta ”tradiția ” impusă de către marile corporații cu care incheie firma parteneriate,dacă nu e deținută déjà de către aceasta. Exemplu: in respectiva țară 4 firme dețin 80% dintre produsele de pe piață .

A nu gândi și tradiția merg mână in mână.Au un numitor comun și anume obiceiurile. Exact ca in povestile sau dezbaterile cu privire la biserici/ religii. Fie că sunt familial,comunitare,sau chiar naționale, au importanță, ca și o regulă a maselor.

 Dar este o mică  diferență intre cele două. La nivel de produs alimentar există o preferință geografică. De aceea mâncăm carne de porc ,și suportăm consecințe.

“We want to pay the cheapest price for our food.

 We don't understand that it comes with a price.”

 Mai intervine un aspect al secolului XXI,exemplificat mai jos:

“”Now that I know that the food is really unhealthy for us,I feel guilty giving it to my kids.But we don't have time to cook because we leave at 6:00. We don't get home until 9:00, 10:00 at night.”

 Muncim mai mult,ne stresăm mai mult,invățăm mai mult,in mai puțin timp (aviz celor in sesiune), cafeaua,odinioară atât de aromată,savurată dimineața o găsim la amiaz in oraș ,fiind la minut (TO GO) și lista poate continua...

Recompensa imediată scrie pe toate cele de mai sus. Mâncăm hamburgeri rapid,ca să ajungem la servici mai repede,să muncim mai mult,și să ne generăm mai mult stress. Si așa se incheie un ciclu compleeet :D .

Guest Quote :

"Advertising has us chasing cars and clothes,working jobs we hate 
 so we can buy shit we don`t need."          
                                                                                     Tyler Durden, (fight Club,1999)

Super-Hypermarketurile nu mai vând roșii,ci vând doar ideea de roșie. Dacă e in sezon,poate mai ai puțin noroc!  In alte cazuri ,o dau pe natural-eco,având pe ambalaj poze cu ferme,care au in fața lor iarbă verde,și văcuțe /găinușe fericite că sunt tăiate in folosul comunitații J .

Puii

Nu mai găsim pulpe cu os,noul trend e să fie dezosate.(Recompensa imediată). Avem o afacere globală,in care puii sunt crescuți de 2 ori mai repede,și sacrificați la fel de repede.Plus că sunt de multe ori ticșiți cu hormoni de creștere,antibiotice(care ne dau alergii și multirezistență bacteriană).

Sunt și modificați,deoarece,există cererea de carne alba(piept de pui),astfel incât au un piept mai dezvoltat decât normal.Consecința: pot face 2-3 pași, deoarece nu iși pot dezvolta picioarele in ritmul alert in care crește partea superioară. Dar nici nu au unde,din pricina aglomerației din fermele modernizate.  Nici nu văd lumina soarelui in halele in care sunt ingrămădiți.

Industria așa funcționează. Ferme mari, , situate fiecare separat, pe terenuri destul de mici ,pentru numarul maxim de pui/porci,având un rulaj de volum mare a  produsului,si care scot profit …. MARE,bineinteles.

Multă lume nu știe asta.Dar incepe să afle.

 “The food system to create the "mystique" of cheap food,when actually it's very expensive food when you add up the environmental costs  societal costs, health costs.”

Din moment ce au atata masă și volum, pot scădea liniștiți prețul per kilogram,concurând cu fermierii locali pe motiv că  ”puiu nost ii mai tare-n pept” .Parcă-mpinge cu 50 de kile la sală. De când iese din ou chiar !

De multe ori investiția e colosală din punctul de vedere al fermierilor.Plus că trebuie să se supună regulilor,și investiților periodice,dacă nu sunt concediați.

                           Sursa :moviesnip

Gândiți-vă că aceștia iși scot investiția in aprox 28 de ani. Dacă au profit maxim…

Mai intervine și factorul economic,deoarece multe țări sunt ”in dezvoltare” :

“To eat well in this country costs more  than to eat badly. It will take more money and some people simply don't have it.  And that's one of the reasons that we need changes at the policy level.”

[Sometimes you look at a vegetable and say  "Okay, we can get two hamburgers over here  for the same amount of price."]

Mda. Am un prieten care e raw-vegan. Si are in bucătărie o masă plină de fructe si legume, un frigider la fel de plin,și doar un cuțit.Aragazul pesemne il foloseste ca support de proiector,să vadă filme in timp ce decojeste bananele. Apropo de banane,tipul manancă…. 30 pe zi ! Plus alte leguminoase.

Au trecut multe luni de când s-a apucat de dietă,si imi spune că debordează de energie. La prima impresie nu știam ce să cred. L-am intrebat cât cheltuiește pe lună.

Răspunsul lui a fost: ”800-1000 ,dar nu contează. Pentru sănătate,oricât”. O sa discut cu el și peste 15 ani,să văd ce diferențe sunt intre el și oamenii de aceeași vârstă cu noi.

”The industry blames obesity  on a crisis of personal responsibility. But when you're engineering foods  you are pressing our evolutionary buttons.The fact is we're hardwired  to go for three tastes-- salt, fat and sugar .

These things are very rare in nature  Now sugar is available 24/7 .We have allowed ourselves to become so disconnected and ignorant about something that is as intimate as the food that we eat`

De la prima vizionare a filmului cu asta am rămas. Și aștept să Ne intoarcem in perioada preistorică (hunter-gatherer). Sarea in stare pură se găsea doar in salină ,sau in mări,oceane. Carnea nu se consuma zilnic.  Grăsimile din ea ajutau omul să supraviețuiască ierniilor crude.Cel mai gras avea energie potentiala multă. Zahărul era rar,fiind dependent de sezon. Vara se găsea din plin,dar iarna is convins că omul avea o poftă nebună de dulciuri. 

Si acuma să ne gândim la chipsuri,grătare sau varietățile de ciocolată ,pe toate gardurile!

Vacile

La fel merge si cu vacile. Li se dau de mâncare toata viața lor porumb. Si flora din intestinele lor se modifică, dând naștere periodic la toxiinfectii alimentare.(E COLI. H157 h7 enterotoxigen).

Problema e că stau in propriile lor excremente,și dacă o vacă are boala,e posibil să aibe in curând toate. După sacrificare incă au urme de fecale,și la nivelul rapid de procesare,nu se poate permite incetiniea bandei pentru a le igieniza complet. Devine o loterie lotul de carne infestat.

[ We have learned how to-- plant, fertilize and harvest corn using global positioning  satellite technology, and nobody sits back and asks:

"But should we be feeding cows corn?" ]

Am ințeles că unii educă până și peștii să manânce porumb.Deoarece e din belșug. Și ieftin. Astfel va scădea din plin prețul cărnii de orice fel.

 Putem vedea mentalitatea de consumerism la nivel global. Nu se mai produce carnea de porc,ci hrană. De care ,nu mai contează. Calorii să fie,frate!

”The industrial food is not honest food. The fast food industry fought against  giving you the calorie information. They fought against telling you  if there's trans fat in their food. The meat packing industry for years prevented country-of-origin labeling.  They fought not to label genetically modified foods, and now 78% of the processed food in the supermarket has some genetically- modified ingredient in it.”

“A culture that just views a pig  as a pile of protoplasmic inanimate structure to be manipulated by whatever creative design that humans can foist on that critter will probably view individuals within its community and other cultures in the community of nations with the same type of disdain,  disrespect  and controlling-type mentality.”

Industria nu se gândește frecvent care e cauza,deoarece tehnologia permite remedierea facilă a problemei, deseori stricând-o in alte locuri prin hiperfolosirea soluției de ultimă oră,cu efecte secundare.

Este o problemă și cu siropul de fructoză(High Fructose Corn Syrup), care e adăugat sub multe denumiri in destule produse,ascuns după numeroasele etichete colorate,controlate de aceleași firme gigant, in scopul creșterii numarului de calorii,și ieftinirea produselor. Acesta a fost corelat cu incidenta crescută a diabetului zaharat și a obezitații.

”It is estimated that 1 of 3 americans born after the year 2000 will suffer from diabetes. ”

FUN FACT : Este conținut in baterii,ketchup,sucuri de fructe,jeleuri, carne,unt de arahide,siropuri..

 Curios mi se pare că niciuna dintre firme sau reprezentati de-ai lor nu au vrut sa dea un interviu pentru acest film. Ne dă de gândit,sau nu ?

Prin urmare,nu stăm așa de bine precum ne gândeam…Tot ce v-am zis a fost documentarul pe scurt. Intr-o ora jumatate veti fi bombardati cu informatii noi. Spor la vizionat!

Obiective:

“Imagine what it would be if, as a national policy,  we said we would be only successful .if we had fewer people going  to the hospital  next year than last year. 

How about that for success?”

Vă las cu un video,care explică pe scurt acțiunile pe care le putem face fiecare dintre noi :

  

        

Saptamână productivă tuturor!

[Cinefil Masculin]

Daca ti-a placut ce ai citit, si vrei sa afli si mai multe despre alimente,iti recomand post-ul meu PRACTIC in linkul urmator :    Alimentele conteaza .Punct